Telefonul cetăţeanului

0230-312528

biserici din câmpulung moldovenesc

„Străveche vatră românească de datini şi virtuţi, oraşul de sub muntele Rarău are o personalitate specifică, atât prin aşezarea geografică, prin trecutul istoric, cât şi prin profilul spiritual al oamenilor, prin port  şi obiceiuri. Oamenii locului, de o proverbială omenie, au ceva din tăria munţilor.”
(Graţian Jucan - ”Câmpulungul Moldovenesc”)

Catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”    

     Are hramul de „Adormirea Maicii Domnului”. În anul 1823, diaconul Miron Ciupârcă, a construit pe terenul donat de Petru Grigorean  o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. 
     La 20 iulie 1908 se pune temelia bisericii noi, din iniţiativa preotului Ioan Voloşeniuc. Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul Karl Romstorfer din Cernăuţi. Construcţia acestei biserici a costat 140.000 coroane austriece şi a durat 6 ani (1908-1913); biserica a fost sfinţită în ziua de 1/14 septembrie 1913.

servicii electronice

   Biserica are formă de cruce (plan treflat), cu o temelie puternică, construită din cărămidă şi se termină cu o turlă în vârful căreia străjuieşte Sfânta Cruce la înălţimea de 38 m. Este acoperită cu ţiglă smălţuită, multicoloră, în formă de solzi, comandată special de la Viena.
      Iconostasul este lucrat în lemn de tei de către maestrul Ioan Pâslea. Între anii 1959-1963, biserica a fost pictată în interior de pictorul Iosif Keber din Târgu Mureş.

Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae”    

     Are hramul de „Sfântul Nicolae”. În centrul vechiului Câmpulung Moldovenesc a fost clădită în anul 1698 o biserică din lemn cu hramul de "Sfântul Nicolae", numită şi «Biserica Domnească», de către Toader Călmaşul, vornic al Câmpulungului, tatăl lui Ioan Calimahi, Domn al Moldovei (1758-1761), întemeietor al dinastiei Calimahilor. La această biserică sunt introduse cărţile metricale pentru cei născuţi în 1801 (6 noiembrie), pentru cei morţi de la 1802 (13 ianuarie), iar  pentru cei cununaţi de la 1802 (26 ianuarie).
      Prin decizia nr.1802/10/22 martie 1887 a Consistoriului Arhiepiscopesc s-a aprobat desfacerea bisericii vechi, care împreună cu iconostasul s-au cedat parohiei satului Ciumârna.

   Construcţia bisericii a durat 9 ani (1887-1896), iar sfinţirea a avut loc la data de 1/13 septembrie 1896 de către Mitropolitul Arcadie Ciupercovici. Construită în stilul monumental al bisericilor bizantine, are la bază forma de cruce treflată. A fost pictată în anul 1912 de către Franz Jahoda din Cernăuţi; altarul a fost pictat în 1965 de E. Profeta, iar restul interiorului a fost pictat în anul 1967 de către Constantin Călinescu. Clopotniţa a fost construită în anul 1900. Obiecte cu valoare istorică şi artistică sunt păstrate în biserică: icoanele de pe catapeteasmă - datând din 1895, patru icoane mai vechi, secolele XVIII – XIX (Sfânta Treime, Maica Domnului cu Pruncul Sfânt, Sfântul Arhanghel Mihai şi Sf. Cuvioasa Parascheva), o icoană Sfânta Ecaterina, un prapor pictat pe pânză, reprezentând pe o parte Sfânta Treime, iar pe cealaltă Sfântul Nicolae, pictat de Vasile Şandru din Rădăuti în anul 1842, două epitafe datând din secolele XVIII-XIX, pictate pe pânză, două potire lucrate artistic în argint, un clopot cu diametrul de 0,45 m, având turnată pe el iconiţa Sfântului Gheorghe, etc.