stema Campulung Moldovenesc

stema Romaniei

Prima pagină Harta municipiului Harta site Album foto Forum Carte de oaspeţi Contact

RO Română

              

 

Primăria municipiului câmpulung moldovenesc

Str. 22 Decembrie nr.2, cod 725100, judeţul Suceava, România

Tel.: 0230-314425

 e-mail:  primaria@campulungmoldovenesc.ro

Fax: 0230-314725

Internet:       www.campulungmoldovenesc.ro

 

Data ultimei actualizări a paginii: 13-feb.-2009
Data lansării acestui site: 01 iunie 2006
Copyright©2003-2009 - Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc. Toate drepturile rezervate.

 

 

 

relaţii cu publicul

Centrul de Informare al Cetăţeanului C.I.C.

Program de audienţe
Program cu publicul
Formulare on-line
Acte necesare pentru diverse solicitări
Taxe şi impozite locale
Legislaţie

Primăria

Conducerea instituţiei

Atribuţii conducere
Organigrama
Regulament de organizare şi funcţionare R.O.F.
Structura organizatorică
Unităţi subordonate
Declaraţii de avere
Declaraţii de interese
Proiecte şi strategii
Curierul Primăriei
Anunţuri achiziţii publice
Anunţuri concursuri

Telefonul cetăţeanului

telefon

0230-312528

 

Campulung Moldovenesc

 

 

 

mănăstiri din judeţul suceava

 

„Străveche vatră românească de datini şi virtuţi, oraşul de sub muntele Rarău are o personalitate specifică, atât prin aşezarea geografică, prin trecutul istoric, cât şi prin profilul spiritual al oamenilor, prin port  şi obiceiuri. Oamenii locului, de o proverbială omenie, au ceva din tăria munţilor.”
(Graţian Jucan - ”Câmpulungul Moldovenesc”)

 

 

 

 

 

Mănăstirea Putna

 

Mănăstirea „Putna”    1466

Situată la 28 km NV de Rădăuţi
Are hramul de „Adormirea Maicii Domnului” - 15 august

    "Ierusalim al neamului românesc" cum o numea marele poet Mihai Eminescu, necropolă domnească, Mănăstirea Putna este una dintre cele mai de seamă ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, ridicată între 1466-1469 pe vatra unei sihăstrii mult mai vechi. Reconstruită de Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan între 1654-1662, reparată după nenumărate pustiiri şi prădăciuni între 1756-1760, mănăstirea nu mai păstrează din epoca ştefaniană decât turnul tezaurului. În biserică se află mormintele familiei ctitorului, sub un baldachin de marmură aflându-se osemintele Sf. Ştefan cel Mare. Centru cultural renumit prin copiştii şi miniaturiştii săi în secolele XV-XVI, astăzi, mănăstirea păstrează în muzeul său multe piese rămase de la ctitor: icoane, manuscrise şi broderii.

 

 

 

 

 

 

Mănăstirea „Voroneţ”    1488

Monument UNESCO - situată la 5 km SV de Gura Humorului
Are hramul de „Sf. Gheorghe” - 23 aprilie

       Construită în numai trei luni şi 21 de zile, Mănăstirea Voroneţ, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, este astăzi celebră prin pictura interioară realizată între 1534-1535, în timpul lui Petru Rareş, dar mai ales cea exterioară (1547), executată de meşterul Marcu, prin grija mitropoliţilor Teofan I şi Grigore Roşca. Zugrăvită pe întreg peretele de vest, compoziţia "Judecata de Apoi", unică între scenele similare pictate în celelalte biserici moldoveneşti prin fondul albastru-închis consacrat internaţional ca "albastru de Voroneţ", se distinge prin dramatism şi monumentalitate. În biserică se află mormântul Cuviosului Daniil Sihastrul, duhovnicul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Mănăstirea Voroneţ

 

 

 

 

 

Mănăstirea Humor

 

 

Mănăstirea „Humor”    1530

Monument UNESCO - situată la 6 km N de Gura Humorului
Are hramul de „Adormirea Maicii Domnului” - 15 august

     Mănăstirea Humor datează din vremea lui Alexandru cel Bun. Schitul de lemn ridicat de vornicul Oană la începutul secolului al XV-lea este înlocuit în 1530 cu actuala biserică a mănăstirii ctitorită de logofătul Bubuiog. Pictată în întregime atât în interior, cât şi în exterior, de zugravul Toma din Suceava în 1533, biserica, prin proporţiile bizantine ale personajelor, prin lumina chipurilor, prin îmbinarea armonioasă a culorilor calde, reflectă perenitatea spirituală a plaiurilor moldave.

 

 

 

Mănăstirea Probota

 

Mănăstirea „Probota” 1530

Situată la 27 km SE de Fălticeni
Are hramul de „Sf. Nicolae” - 6 decembrie

     Ridicată în 1530 de Petru Rareş, Mănăstirea Probota a fost concepută ca necropolă domnească, aici fiind înmormântaţi ctitorul, soţia sa Elena şi alţi membri ai familiei. Ctitoria se numără printre primele biserici din Moldova pictate în interior şi exterior (1535). Pictura originală se mai păstrează doar în pridvor şi pronaos. Neprotejată, pictura exterioară în mare parte a dispărut, abia distingându-se astăzi temele "Imnul Acatist" şi "Arborele lui Iesei". Desfiinţată în 1864, mănăstirea s-a redeschis în 1991. În 1996 au fost începute vaste lucrări de restaurare a picturii.

 

 

 

 

Mănăstirea Moldoviţa

Mănăstirea „Moldoviţa” 1532

Monument UNESCO - situată la 21 km NE de Câmpulung Moldovenesc
Are hramul de „Buna Vestire” - 25 martie.

     Ctitoria iniţială întemeiată de Alexandru cel Bun între 1402-1410 se prăbuşeşte la începutul secolului al XVI-lea, fiind rezidită de către Petru Rareş în 1532. Pictura interioară şi exterioară, finalizată în 1537, se impune prin monumentalitatea şi forţa expresiei, reflectând maturitatea artistică a stilului moldovenesc. "Asedierea Constantinopolului" de către perşi, compoziţie remarcabilă amplasată pe faţada sudică a bisericii, sugerează ideea luptei antiotomane. Mănăstirea adăposteşte între zidurile ei un bogat muzeu cu exponate de o inestimabilă valoare: icoane din secolele XVII-XVIII, epitafuri, obiecte bisericeşti, cărţi de cult scrise pe pergament.

 

 

 

Mănăstirea „Râşca” 1542

Situată la 28 km SV de Fălticeni
Are hramul de „Sf. Nicolae” - 6 decembrie

     Datând din anul 1542, ctitorie a lui Petru Rareş, Mănăstirea Râşca constituie, din punct de vedere arhitectural, rezultatul mai multor etape de construcţie. Marele vornic al Ţării de Jos - Costea Băioc, a adăugat vechii biserici un pridvor, refăcând şi turla naosului (1611-1617). Biserica a fost zugrăvită la interior şi la exterior în 1552 prin grija lui Ştefan Rareş de către Stamatello Cotronas. Mitropolitul Veniamin Costachi renovează în 1827 biserica, cu acest prilej fiind repictat în întregime interiorul. Ultima restaurare a mănăstirii a avut loc între anii 1972-1991 în timpul păstoririi mitropoliţilor Iustin şi Teoctist.

 

 

Mănăstirea Râşca

 

 

 

Mănăstirea Suceviţa

Mănăstirea „Suceviţa”    1581

Monument UNESCO - situată la 17 km SV de Rădăuţi
Are hramul de „Învierea Domnului” - Sfintele Paşti

     Ridicată pe vatra unui aşezământ mai vechi, Mănăstirea Suceviţa a fost ctitorită între 1581-1584 de către Mitropolitul Gheorghe Movilă, casele, zidurile masive ale incintei şi turnurile de apărare fiind zidite de domnitorul Ieremia Movilă. De o remarcabilă frumuseţe, pictura interioară şi exterioară, executată de Ioan Zugravul şi fratele său Sofronie (1595-1596), oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "Scara Sf. Ioan Climax", care prezintă un contrast izbitor între ordinea lumii cereşti şi dezlănţuirea înfricoşătoare a lumii iadului.

 

 

 

 

Mănăstirea „Dragomirna”    1609

Situată la 12 km NE de Suceava
Are hramul de „Pogorârea Sfântului Duh” - 50 zile după Paşti

     Ctitorită în 1602-1609 de Mitropolitul cărturar Anastasie Crimca, Mănăstirii Dragomirna i s-au adăugat în 1627 cele patru turnuri de apărare clădite de domnitorul Miron Barnovschi. Pictura exterioară a bisericii este înlocuită cu sculptura în piatră, turla fiind în întregime împodobită cu motive florale şi geometrice. Unică între mănăstirile moldave prin linia arhitectonică deosebit de suplă, biserica păstrează, numai în naos şi altar, fragmente din fresca în stil bizantin originală. Puternic centru de cultură în secolul al XVII-lea, mănăstirea devine izvor de înnoire duhovnicească pentru întreaga Moldovă între anii 1763-1775, în timpul stăreţiei Prea Sf. Paisie Velicikovski.

 

 

Mănăstirea Dragomirna