informaţii utile

despre câmpulung moldovenesc

Relief

e-administraţie

Guvernul României

legea nr. 52/2003

consiliul local

Comisii de specialitate

legea nr. 544/2001

Informaţii din oficiu

Informaţii financiare

Telefonul cetăţeanului

0230-312528

casa muzeu "Ion grămadă" câmpulung moldovenesc

„Străveche vatră românească de datini şi virtuţi, oraşul de sub muntele Rarău are o personalitate specifică, atât prin aşezarea geografică, prin trecutul istoric, cât şi prin profilul spiritual al oamenilor, prin port  şi obiceiuri. Oamenii locului, de o proverbială omenie, au ceva din tăria munţilor.”
(Graţian Jucan - ”Câmpulungul Moldovenesc”)

servicii electronice

    A fost inclusă în parcul naţional al monumentelor de arhitectură în iunie 1955.
    Reprezintă o construcţie tipică pentru începutul secolului al XIX-lea.
    Este o casă de tip orăşenesc, ridicată de ţărani înstăriţi cărora Grigore Ghica Vodă, domnul Moldovei, la 12 martie 1737, prin carte domnească, le recunoaşte starea de răzeşi de baştină din Câmpulung.

    Printre aceştia se număra şi familia Constantin Grămadă, una dintre cele mai bogate familii ale Ocolului câmpulungean, dispunând de pământuri la Câmpulung, Sadova şi Fundu Moldovei, fiind în acelaşi timp proprietar de mori, vaduri de moară, şi al unui număr mare de animale
    În perioada construirii casei, familia Constantin Grămadă era una dintre cele mai înstărite familii ale Ocolului câmpulungean; corespunzător acestei stări, locuinţa trebuia să fie reprezentativă.
    Comanda construcţiei a fost încredinţată meşterului Grigore Rusu, pe baza unui contract prin care acesta din urmă, se angaja ca în aprilie 1817 să termine lucrarea.
    Casa a fost ridicată din lemn cioplit pe patru părţi, folosindu-se şi materialul provenit din demolarea altor două case; membrii familiei cât şi alţi cunoscători din zonă susţin că trebuie considerată ca aparţinând secolului al XIX-lea.
    Influenţa orăşenească dezvoltă în planul locuinţei cu tindă şi două încăperi, un al doilea rând de spaţii de locuit, dispus în spate, întreg ansamblul fiind împrejmuit de o prispă din bârne cioplite, având înălţimea de 0,7 m. Streaşina largă este susţinută de stâlpi crestaţi, cerdacul păstrându-şi forma tradiţională. Camera din fundul tindei capătă dimensiunile casei mari din planul faţadei, schimbându-şi destinaţia din cămară în bucătărie şi cameră de locuit. 

Agenda culturală

Festivalul Internaţional
de Folclor
"Întâlniri  Bucovinene"