Telefonul cetăţeanului

0230-312528

clima în municipiul câmpulung moldovenesc

„Străveche vatră românească de datini şi virtuţi, oraşul de sub muntele Rarău are o personalitate specifică, atât prin aşezarea geografică, prin trecutul istoric, cât şi prin profilul spiritual al oamenilor, prin port  şi obiceiuri. Oamenii locului, de o proverbială omenie, au ceva din tăria munţilor.”
(Graţian Jucan - ”Câmpulungul Moldovenesc”)

Clima:
   Pe fondul climatului temperat-continental, caracteristic României, altitudinea medie la care este aşezat municipiul Câmpulung Moldovenesc (630 m) şi poziţia lui în cadrul unei depresiuni intramontane îşi spun din plin cuvântul. Caracterul de continentalism îmbracă o nuanţă moderată: iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă, dar nu excesiv de aspre, verile sunt răcoroase şi umede, temperaturile medii anuale scăzute, iar precipitaţiile bogate. Se resimte atât influenta maselor de aer rece de origine alpină, cât şi a celor vestice, oceanice, mai frecvente vara. Influenţa maselor continentale estice şi polare este mai redusă, manifestându-se îndeosebi iarna.
   Anotimpul cu cele mai multe zile senine este toamna. Primăvara, vremea este foarte variabilă, datorită circulaţiei caracteristice şi nestatorniciei ciclonilor şi maselor de aer polare, atlantice sau de origine tropicală, care se înfruntă şi se înlocuiesc reciproc.
   Temperatura medie anuală este de 6,8⁰C, printre cele mai mici din Moldova. Mediile lunare cele mai coborâte se înregistrează în ianuarie (minus 3,5⁰C), iar cele mai ridicate în iulie (16,4⁰C).
   Extremele absolute sunt mult mai mari: de exemplu, în iulie 1957 s-au înregistrat 34,4⁰C, iar în ianuarie 1963 minus 30,3⁰C. Rolul altitudinii reliefului asupra temperaturii este deosebit de important: astfel, comparativ cu datele prezentate anterior pentru Staţia meteo din oraş (642 m altitudine), la staţia din Rarău (1536 m) cei trei indici termici au valori mai coborâte cu circa 4-5⁰C; media anuală este de 2,3⁰C, media lunii cele mai reci (ianuarie) este de - 7,7⁰C, iar a celei mai calde (iulie) de + 11,8⁰C. Temperaturi medii diurne sub zero grade se pot înregistra timp de peste 100 de zile.
   Ca în toate depresiunile intramontane, şi în Câmpulung Moldovenesc au loc, îndeosebi în perioadele reci ale anului, inversiuni termice: pentru câteva ore sau zile, în vatra depresiunii, este mai frig decât pe munţii din preajmă. În aceste condiţii, pe văi se produc fenomene meteorologice caracteristice: rouă, brumă, „mări de nori”, în timp ce culmile înalte strălucesc în bătaia soarelui.
   În privinţa precipitaţiilor, în medie se înregistrează peste 130 zile ploioase pe an, totalizând o cantitate de circa 700 mm. Odată cu creşterea altitudinii, sporesc şi precipitaţiile: 850 mm pe culmile Obcinilor, iar la staţia meteorologică Rarău aproape 1000 mm. În lunile august şi septembrie se înregistrează puţine precipitaţii, iar faptul că şi nebulozitatea este minimă, aceste luni sunt recomandate în mod deosebit pentru turism.
   Ninsorile cad în mod obişnuit din octombrie până la sfârşitul lunii aprilie; durata medie a covorului de zăpadă este de circa 90 de zile. În Obcini grosimea medie a stratului de zăpadă măsoară 20-30 cm iar în Rarău şi Giumalău, la altitudinea de peste 1400 m, grosimea stratului de zăpadă trece frecvent de 40-50 cm.
   Unul din factorii care explică puritatea remarcabilă a atmosferei urbane îl constituie brizele – un uriaş ventilator natural. Spre seară o adiere abia simţită coboară şi aduce în oraş răcoarea înălţimilor şi ozonul pădurilor: este briza de munte care dislocă aerul „uzat” în timpul zilei şi-l primeneşte. În schimb dimineaţa, sub mângâierea razelor de soare, se porneşte briza de vale, ce ridică ceaţa şi o împrăştie încet lăsând ierburile grele de rouă.
   Alături de frumuseţile reliefului, clima este un element important care recomandă Câmpulungul Moldovenesc ca staţiune turistică şi climaterică.
   Reţeaua hidrografică:
   Răspunzând cu lucirea-i ondulată şi şopotitoare, semeţiei munţilor din sud, legendara apă a Moldovei încinge oraşul ca un brâu viu, strângând pâraiele izvorâte din poalele stâncilor. Debitul multianual al râului Moldova este de 4,55 mc/sec. În cadrul Depresiunii Câmpulung, Moldova primeşte o serie de afluenţi care se racordează sub unghiuri apropiate de 90⁰. Acest sistem hidrografic, o împletire de văi longitudinale şi transversale specifică Obcinilor, reprezintă o adaptare a reţelei de ape la structura geologică.
   Moldova îşi are izvoarele în Obcina Mestecănişului, pe versantul sudic al culmii Alunişului (1249 m.
   Deşi, de la Pojorâta la Gura Humorului, Valea Moldovei constituie limita dintre Obcinile Bucovinei şi o serie de masive muntoase situate la sud (Rarău, Giumalău, Stânişoara), ea rămâne prin excelenţă râul Obcinilor, pentru că cea mai mare parte a bazinului său montan (70%) revine acestora.
   Principalii afluenţi ai râului Moldova pe teritoriul Câmpulungului Moldovenesc sunt: pe partea stângă, de la vest spre est, pâraiele Sadova, Morii, Corlăţeni şi Deia, iar pe partea dreaptă, Mesteacăn, Valea Seacă şi Izvorul Alb, Izvorul Malului, Valea Caselor şi Şandru.
   Alimentarea se face predominant din ploi (50%), în timp ce aportul zăpezii şi al apelor subterane este redus (circa 25% fiecare). Aluviunile transportate în suspensie nu ating cantităţi prea mari, pentru că eroziunea este moderată, iar duritatea rocilor traversate destul de mare. Din punct de vedere al chimismului, afluenţii Moldovei au o mineralizare şi o duritate reduse, ape bine oxigenate, cu conţinut redus de substanţe organice şi de suspensii.
   Văile acestor pâraie contribuie la frumuseţea oraşului, creând în acelaşi timp posibilitatea aşezării gospodăriilor până sub poalele muntelui, dar şi la formarea unei frumoase zone de agrement.

servicii electronice