În general, comparativ cu oraşele din alte zone ale ţării, se poate
spune că municipiul Câmpulung Moldovenesc este o aşezare fără probleme
majore de mediu.
Eventualele surse de poluare ale oraşului (cu
pondere foarte slabă însă), sunt unităţile industriale amplasate
în vestul teritoriului intravilan şi traficul rutier şi feroviar.
Prelucrarea lemnului, industria textilă, pielăriei şi
încălţămintei sunt ramuri care deversau cele mai mari cantităţi de noxe
în apă, aer şi sol. Aceste unităţi industriale sunt însă în curs de
lichidare, aşa că singura problemă legată de ele rămâne ocuparea celor
disponibilizaţi; prestarea de servicii turistice fiind soluţia ideală şi
cel mai puţin costisitoare pentru rezolvarea problemei.
Aşezat într-un cadru natural deosebit de pitoresc, înconjurat de
pădurile veşnic verzi de molid ce încântă ochiul oricărui drumeţ şi
străjuit spre sud de "turnurile gotice" ale legendarului Rarău,
municipiul Câmpulung Moldovenesc, poate fi o destinaţie turistică pentru
toate anotimpurile şi exigenţele iubitorilor de călătorie.
Situată în mirifica Bucovină, pe principalele căi de acces, rutiere
şi feroviare, ce leagă Moldova, Transilvania şi Maramureşul,
străvechea aşezare prefeudală beneficiază de o poziţie geografică
favorabilă. Aceasta se regăseşte nu numai în dispunerea localităţii
pe cea mai importantă cale de legătură între provinciile istorice
amintite, (despre care legenda spune că pe aici ar fi trecut, în
drumul lor dinspre Maramureş, Dragoş şi întâiul descălecător al
Moldovei, Bogdan I), dar şi în faptul că reprezintă punctul de
plecare pentru principalele trasee turistice bucovinene: drumurile
spre celebrele monumente de arhitectură medievală, mănăstirile din
nordul Moldovei şi potecile marcate spre Munţii Rarău - Giumalău şi
Obcini.
Principalele atracţii naturale
ale zonei în care este încadrat municipiul sunt:
-
aspectele peisagistice create de formele de relief şi vegetaţie,
care înconjoară depresiunea;
- traseele marcate ale
potecilor turistice, deosebit de pitoreşti care urcă spre culmile
muntoase înconjurătoare, ale masivului Rarău-Giumalău şi Obcini;
- formele de relief carstic - Peştera
cu Lilieci de la obârşia Izvorului Alb, accesibilă doar speologilor,
celor cu antrenament şi echipament special;
- domeniul
schiabil - ocupă spaţii reduse datorită gradului ridicat de
împădurire, dar poate fi extins mai ales pe
versantul drept al Moldovei; pârtii amenajate se află la Runc şi pe
Măgura Runcului, pentru schi alpin. Pe Bodea există o pârtie
specială pentru schi fond şi biatlon. La poalele pantelor dinspre
oraş, ca şi pe dealul Cucoara se poate practica săniuşul. În zona
pârâului Deia există pante ce pot fi amenajate pentru schi;
- stratul de zăpadă, are în zona municipiului grosimi de
30-50 cm, şi se menţine circa 90 zile/an, ceea ce recomandă întreaga
zonă ca fiind favorabilă practicării sporturilor de iarnă; la
altitudini mai mari, numărul zilelor cu zăpadă variază între
120-150;
- domeniul pentru
alpinism se întâlneşte în zonele cu pereţi calcaroşi, abrupţi,
săpaţi de râul Moldova şi afluenţii săi, sau în Masivul Rarău, masiv
care oferă posibilităţi de practicare a alpinismului de performanţă,
pe trasee clasice, omologate de Federaţia de alpinism (ex.:
traseele din zona Pietrele Doamnei, pe stânca Turnu Mare - trasee cu
grad de dificultate 4 A şi 2 B). în Rarău mai există şi alte trasee
alpine inedite, neomologate încă, în zona Piatra Zimbrului, Piatra
Şoimului, sau pe pereţii abrupţi din Cheile Moara Dracului;
- sera şi Parcul Dendrologic ale Liceului Silvic care
adăposteşte peste 500 specii de plante indigene şi exotice
(chiparosul de California, bradul de Canada, exemplare de magnolie,
mahonie ş.a.;
- ulmul multisecular (600-700 ani) de pe
strada Pârâul Morii;
- forme de relief calcaroase (create
de structura geologică a Rarăului), stâncile ruiniforme denumite
"Pietrele Doamnei", cu altitudinea maximă de 1634 m, vizibile de la
mare distanţă, declarate şi monumente ale naturii;
-
Codrul secular Slătioara, rezervaţie naturală, în care se pot
admira exemplare de brad şi molid cu diametrul de peste 1 m,
înălţimi de circa 50 m, vârste ce depăşesc 400 ani şi specii
floristice rare, ocrotite de lege (papucul doamnei, specii de
orhidee, floarea de colţ, vulturica ş.a.);
- Codrul
secular Giumalău,
rezervaţie naturală în care sunt ocrotite exemplare seculare de
molid şi specii floristice rare (clopoţei, degetăruţul, creţişoare
ş.a.);
- Rezervaţia Todirescu, cu caracter
floristic, adăposteşte monumente ale naturii, precum specii de
genţiane, podbalul de munte, volvoticul, ş.a;
- Piatra
Buhei, rezervaţie geologico-geomorfologică, pe Valea Pârâului
Alb, în imediata apropiere a municipiului;
- Cheile
Moara Dracului, rezervaţie geologico-geomorfologică, cu o
lungime de circa 70 m şi lăţime medie de 4-5 m, foarte
spectaculoase, cu pereţi înalţi şi numeroase surplombe;
-
Rezervaţia paleontologică Stratele de Pojorâta, cunoscute şi sub
numele de "stratele cu Aptychus", cu fosile din grupa amoniţilor, de
vârstă jurasică, situată în cheia de la Piatra Străjii, la ieşirea
din municipiu, în versantul drept al Moldovei.
Situat pe
firul văii Moldovei şi înconjurat de obcini împădurite, Câmpulungul
Moldovenesc este un tărâm binecuvântat, de o frumuseţe aparte în
toate anotimpurile. Este spaţiul în care, pentru tineri şi
vârstnici, revelaţia "dulcei Bucovine" are loc prin intense trăiri
spirituale, în contact cu oamenii şi cu natura.
Meşteşugurile, gastronomia, cântecele, dansurile şi
sărbătorile acestor oameni sunt atracţii deosebite pentru turistul
care vrea să cunoască, să înţeleagă, să devină mai bogat spiritual.
Mai adăugaţi aici Rarăul, muntele-cetate plin de legende şi
de mistere, sau minunile care răsar numai la poalele munţilor
Bucovinei, zidul şi sufletul mănăstirilor medievale. Toate acestea
şi nu numai ele, sunt Bucovina.
De aici încep
legendele şi tot aici fiecare pas făcut în aerul curat cu miresme de
păduri de brad înseamnă sănătate şi prelungirea vieţii. Veniţi la
Câmpulung Moldovenesc pentru a descoperi ce înseamnă adevărata
bucurie! Chemaţi-vă aici prietenii pentru a împărtăşi o experienţă
cu adevărat de neuitat! |
|
Română
