Sub această denumire, Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri
Bucovinene", se desfăşoară, începând din 1990, manifestările anuale
ale festivalului. Ideea a cucerit două personalităţi, mai întâi: pe
profesorul filolog slavist al Universităţii Varşovia, cernăuţean de
origine, Kazimierz Feleszko şi pe etnograful de la Casa de
Cultură a oraşului polonez Pila, Zbigniew Kowalski.
Începuturile acestui festival îşi au originea în anul 1986, când,
în orăşelul Jastrowie, care se află nu departe de oraşul Pila, s-a
format un grup artistic de amatori „Jastrowiacy", alcătuit din emigranţi
polonezi în Bucovina. Organizatorii festivalului s-au lămurit
după câtva timp că imboldul care i-a mânat să se apuce de treabă, şi i-a
călăuzit în timp, a fost nevoia de conservare şi propagare a imaginii
Bucovinei ca regiune multinaţională în care grupurile etnice diferite au
trăit şi trăiesc în bună înţelegere şi fără conflicte între etnii.
Prima ediţie a festivalului a avut loc la Jastrowie în perioada
22-24 iunie 1990, sub denumirea de „Festival de folclor al polonezilor
originari din Bucovina". La această ediţie au participat 9 grupuri
artistice - 7 dintre ele fiind din Polonia, iar 2 de peste hotare: unul
polonez din România şi altul ucrainean din Cernăuţi. A doua
ediţie a avut loc de pe 30 mai până pe 2 iunie în 1991. Ea a reunit 13
grupuri artistice. În afara celor 7 grupuri din Polonia, au
participat câte 3 grupuri din România (2 grupuri poloneze şi unul
românesc) şi din Ucraina (un grup polonez şi 2 grupuri ucrainene).
Două ediţii ale festivalului fiind deja consumate, atmosfera
„Întâlnirilor Bucovinenilor" şi susţinerea ei în Polonia, dar şi în alte
ţări, mai întâi de toate în Bucovina (România şi Ucraina), au demonstrat
că, în pofida timpului şi a schimbărilor ce avuseseră loc în ultimii
zeci de ani în Europa de est, tradiţia bucovineană, de toleranţă şi de
bună înţelegere, continua să-şi găsească susţinătorii ei. Prin urmare,
organizatorii au ajuns la concluzia că festivalul trebuie să capete un
caracter nou. Pasiunea bucovinenilor polonezi pentru
polonezii ucraineni, români şi pentru alţi fârtaţi împrăştiaţi în lume,
a condus la necesitatea producerii unor schimbări în programul
festivalului, care căpăta astfel un caracter internaţional. Pentru a
evita evidenţierea şi prezenţa numai a grupurilor folclorice şi
tradiţionale poloneze, organizatorii au hotărât să lărgească
participarea la festival prin invitarea unor grupuri aparţinând altor
etnii bucovinene. Din anul 1992 s-a optat pentru denumirea Festivalul
Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene". Schimbarea
denumirii festivalului a creat posibilitatea de a reînvia şi de a
prezenta, prin folclor, bogăţia principală a Bucovinei: relaţiile de
bună vecinătate, la baza cărora, pe primul plan, a fost întotdeauna omul
şi nu încurcatele sisteme politice, stima, înţelegerea şi respectul
între diferenţele etnice, culturale şi religioase. Drept
rezultat, „Întâlnirile Bucovinene" s-au transformat într-un festival
internaţional, iar Jastrowie şi Pila - Polonia, au devenit centrele de
prezentare a creaţiei şi tradiţiilor populare bucovinene, intrând astfel
în istoria Bucovinei şi a bucovinenilor împrăştiaţi prin toată lumea, ca
sărbătoarea anuală a culturii populare a regiunii. Ideea principală a
„Întâlnirilor Bucovinene" este convingerea că, atât timp cât
„susţinerea şi prezentarea integrală a valorilor bucovinene în general,
ca şi a identităţii culturale proprii, le sunt la fel de necesare
bucovinenilor care locuiesc peste Prut şi pe Siret, pe cât le sunt
bucovinenilor emigranţi" - după cum spunea Zbigniew Kowalski,
organizatorii vor păstra forma actuală de organizare a festivalului.
Scopul principal al Festivalului Internaţional de Folclor
„Întâlniri Bucovinene" stabilit de organizatori constă în:
a. prezentarea bogăţiei cultural-populare bucovinene în
manifestarea ei multi-etnică, prin aducerea în scenă a unor manifestări
artistice tradiţionale complexe şi diverse: vocale, coregrafice,
muzicale, precum şi a portului şi a obiceiurilor bucovinene;
b. favorizarea cunoaşterii reciproce dintre membrii grupurilor
artistice bucovinene prin participarea nemijlocită la festival;
c. prezentarea valorilor Bucovinei, care se manifestă în buna
înţelegere dintre oameni şi în respectul reciproc, în toleranţă
inter-etnică şi în bună convieţuire; d. propagarea imaginii
Bucovinei ca exemplu de înţelegere, de armonie şi colaborare, de respect
reciproc între etnii şi de păstrare neştirbită a identităţii culturale a
fiecărei comunităţi etnice; e. apropierea şi cunoaşterea
reciprocă a popoarelor europene prin grupurile care le reprezintă;
f. păstrarea folclorului emigranţilor bucovineni în Polonia,
Ungaria, Slovacia şi Germani, pentru care „Întâlnirile Bucovinene" oferă
posibilităţi de contact în formă organizată cu Bucovina şi cu locuitorii
ei actuali. Toate ediţiile festivalului, de la prima la cea
de-a IX-a, s-au desfăşurat anual în Jastrowie şi în localităţi din
Polonia. Realizarea festivalului, de la început în Polonia,
călătoriile organizatorilor şi ale ansamblurilor bucovinene din Polonia
în Bucovina, au arătat că deplina prezentare a fenomenului cultural şi
social al regiunii nu poate exista fără „Întâlnirile Bucovinene"
organizate chiar la izvoare şi, dacă se poate, şi în alte comunităţi ale
refugiaţilor bucovineni. aşa s-au născut ideea şi strădaniile privind
lărgirea şi organizarea acestui festival în Bucovina.
Condiţiile favorabile au apărut în anul 1999 şi ele au coincis cu
sărbătorirea a 10 ani de existenţă a festivalului. După o primă parte
poloneză, tradiţional organizată la Jastrowie şi Pila (Polonia),
festivalul a ajuns pe Prut şi pe Siret, iar manifestările lui au avut
loc, mai întâi în România la Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, şi
apoi în Ucraina la Cernăuţi. În anul 2000, co-organizatori ai
festivalului au devenit maghiarii bucovineni, iar oraşul Bonyhád
a devenit cea de a patra arenă a Festivalului Internaţional de Folclor
„Întâlniri Bucovinene". Confirmarea dorinţei participanţilor
de a continua festivalul ca o manifestare multi-naţională bucovineană
s-a făcut de atunci, prin înnoirea anuală a protocolului de colaborare
între părţile organizatoare. La 15 ianuarie 2000, la Cernăuţi - Ucraina,
a fost semnat protocolul ucraineano-polono-româno-ungar. „Întâlnirile
Bucovinene" ocupă astfel un loc excepţional între festivalurile
folclorice internaţionale din Europa, devenind între timp, cea mai mare
manifestare europeană de acest gen, la care sunt prezentate folclorul şi
tradiţiile Bucovinei prin participarea organizatorică a patru ţări în
care trăiesc foşti locuitori ai Bucovinei şi urmaşii acestora.
Acest festival constituie un factor important de influenţare
pozitivă a legăturilor dintre indivizi, dintre etnii, dar şi dintre
statele central şi est europene. Acest festival, organizat în cele patru
ţări: Polonia, România, Ungaria şi Ucraina, din luna mai şi până în
octombrie, motivează tânăra generaţie bucovineană să preia cu entuziasm
şi să continue tradiţia festivalului. |